articulatiile corpului uman

Articulatiile corpului uman. Articulatiile Corpului Uman

Articulaiile atlantooccipitale se afl ntre condilii occipitali i feele articulare superioare ale atlasului, fac parte din categoria articulaiilor elipsoide condiloide biaxiale i d posibilitate de a nclina capul la dreapta i la stnga, nainte i napoi.

  1. Оттуда может исходить опасность.
  2. Но все же думаю, что мониторы способны научить нас еще очень и очень многому.

Cu a doua vertebr cervical atlasul este articulat prin dou articulaii articulationes atlantoaxiales. Una din ele articulatio atlantoaxialis lateralis, pereche este format din antiinflamatoare pentru artrita articulației gleznei articulare inferioare ale atlasului i cele superioare ale epistrofeului.

Alt articulaie articulatio atlantoaxialis mediana, nepereche este format de apofiza odontoid a epistrofeului i arcul anterior al atlasului, care sunt strns unite datorit ligamentului cruciform. Articulaia apofizei odontoide face parte din categoria articulaiilor uniaxiale cilindrice, cu ax vertical de rotire.

Articulaiile sacrului cu coccisul. Unirea sacrului cu coccisul, are loc prin intermediul cartilajului intervertebral, nuntru cruia se gsete frecvent o cavitate nu prea mare, fapt ce contribuie la deplasarea coccisului napoi articulatiile corpului uman timpul articulatiile corpului uman de natere.

Pe faa anterioar a sacrului, de la faa pelvian pn la vrful coccisului se ntinde lig. Posterior se afl dou ligamente, dintre care primul, lig.

Aceste ligamente corespund ligg. Articulaiile toracelui. Sunt reprezentate prin articulaiile coastelor cu vertebrele i legturile cartilagelor costale cu sternul. Articulaiile costovertebrale includ articulaiile capului costal i articulaiile costotransversare. Articulaiile capului costal sunt diartrose planiforme, ce se realizeaz ntre capul coastelor i corpul vertebrelor toracice, fiecare coast articulndu-se cu corpul a dou vertebre vecine fac excepie coastele I, XI i XII care vin n contact numai cu vertebra corespunztoare.

Capsula lor articular e subire, se prinde pe marginile suprafeelor articulare, avnd ca ligamente: Ligamentul radiar care se rsfir n evantai de la capul coastei la cele dou vertebre toracice cu care se articuleaz. Ligamentul intraarticular care leag creasta capului costal cu discul intervertebral, mprind cavitatea articular n dou compartimente. Articulaiile costotransversare sunt diartrose planiforme realizate ntre articulatiile corpului uman costal i faeta articular de pe apofizele transverse ale vertebrelor toracice.

Capsula lor articular e slab, este ntrit de: Ligamentum costotransversarium superius et laterale ce se ntind ntre colul costal, respectiv apofiza transversal i arcul vertebrei supraiacente.

Articulatiile corpului uman

Ligamentum costotransversarium unete colul coastei cu apofiza transvers a vertebrei respective. Articulaiile sternocostale. Reprezint diartroze, realizate ntre incizurile costale ale sternului i extremitatea anterioar a cartilajelor primelor 7 coaste. Exceptnd prima, fiecare articulaie prezint dou legturi sinoviale rudimentare, avnd ca ligamente: Ligamentul intraarticular care mparte cavitatea articular n dou compartimente; ligamentul sternocostal radiat aternut n form de evantai pe faa anterioar a sternului.

Articularea vertebrelor de la vertebra II cervical pn la sacru cu ajutorul discurilor intervertebrale, articulaiilor pereche i ligamentelor transform coloana ntr-un pivot elastic, care ngduie micri separate sau combinate n jurul axelor: frontal, sagital i vertical flexie i extensie, nclinri laterale, rsuciri i micri arcuitoare la srituri.

Micrile nensemnate dintre diferite vertebre, sumndu-se, asigur coloanei vertebrale o articulatiile corpului uman considerabil. Ce-a mai puin mobil este regiunea toracic, datorit prezenei coastelor, poziiei oblice a apofizelor spinoase i faptului c discurile intervertebrale sunt subiri.

Dou din ele sunt bombate nainte lordoza cervical i cea lombar, iar dou napoi cifoza toracic i cea sacrococcygian. Cifozele i lordozele se echilibreaz reciproc, articulatiile corpului uman o direcie vertical general a axului lung al ntregii coloane vertebrale. Curburile sunt condiionate de fora de greutate, tonusul muchilor i diferena dintre grosimea prilor anterioar i posterioar ale discurilor intervertebrale.

Curburile reprezint particulariti specifice ale coloanei vertebrale a omului, legate de poziia vertical a corpului.

Articulatiile Corpului Omenesc

La nou-nscut coloana vertebral este aproape dreapt i curburile ei, caracteristice adultului, sunt slab exprimate. Lordoza cervical apare cnd copilul ncepe s in capul, adic atunci cnd se opune cderii lui nainte. Mai trziu, cnd copilul ncepe s ad, iar apoi s stea n picioare i s umble, apar cifoza toracic, lordoza lombar i cifoza sacrococcigian care ns se formeaz definitiv cam la 15 ani.

Deformarea lateral a coloanei vertebrale scolioza, care deseori se observ la colari, este legat de particularitile de vrst ale corpurilor vertebrelor i ale discurilor intervertebrale; ea se dezvolt n cazul nerespectrii normelor igienice nlimea bncilor nu corespunde staturii, clasa este prost sau neuniform luminat, ignorarea particularitilor vizuale i auditive individuale ale elevilor etc.

Scolioza se corigeaz cu ajutorul gimnasticii ns, firete, e mai bine s prevenim apariia ei.

Deseori, paralel cu aceasta, apare o mare curbur a regiunii toracice cocoaa btrneei. Micrile coloanei vertebrale sunt posibile n jurul unui ax transversal pentru micrile de flexie i extensien jurul unui ax sagital pentru nclinaia lateraln jurul unui ax vertical ce trece prin centrul discului intervertebral pentru micrile de rotaie sau torsiune. Prezena cartilagelor unguent pentru articulații aster face cutia toracic elastic.

Ea este de asemenea un loc de inserie pentru muchii respiratorii i muchii membrelor superioare. Forma cutiei toracice poate fi comparat cu un con, al crui vrf este tiat, iar baza oblic tiat este orientat n jos. Dimensiunea ei sagital este mai mic dect cea transversal; n seciune orizontal ea are form de mugure.

O asemenea form este proprie numai omului i a aprut n legtur cu transformarea membrelor superioare n organ de apucat, iar apoi n organ al muncii. La majoritatea animalelor cutia toracic este turtit lateral.

La nou-nscut se pstreaz asemnarea cu aceast form filogenetic primar. Chiar i la elevii claselor inferioare se mai observ foarte desluit rotunjimea mai pronunat a cutiei toracice i nclinarea mai mic a coastelor dect la aduli.

Aceasta este una din cauzele, datorit creia copiii respir mai puin adnc, ns mai des. Copiii cu sistemul muscular nedezvoltat i cu plmnii slabi au cutia toracic mai plat, care pare a fi articulatiile corpului uman stare de compresie. Pentru asemenea copii au mare importan exerciiile fizice speciale. La rahitici sternul este foarte ieit nainte piept de gin. La aduli forma cutiei toracice este supus unor variaii individuale, care depind n mare articulatiile corpului uman de felul de via i dezvoltarea fizic.

Deseori la femei ea este mai scurt i mai rotunjit dect la brbai.

  • Articulatiile Corpului Uman
  • Articulatiile Corpului Omenesc | PDF
  • Dup definiia dat de Testut, articulaia este un ansamblu de pri moi i dure, prin care se unesc dou sau mai multe oase vecine".
  • Inflamația tendoanelor articulației șoldului
  • Office Articole Ce reprezintă sistemul osos?
  • Artroză 1 2 grade a articulației șoldului
  • Articulațiile corpului uman - Osteodensys
  • articulatiile corpului uman

La btrni din cauza curburii regiunii toracice a coloanei vertebrale, cutia toracic se scurteaz i se las n jos, curbura coastelor se reduce i ele se deplaseaz nainte, dimensiunea antero-posterioar se mrete din nou, iar cea transversal se micoreaz. Articulaia radiocarpian este o diartroz condilian sau elipsoidian, articulatiile corpului uman ntre suprafaa articular prezentat de epifiza distal a radiusului, ntregit de ligamentul triunghiular fibrocartilaginos radioulnar i suprafaa articular alctuit de trei oase din rndul proximal al carpului.

Osul piziform nu particip la aceast articulaie. Capsula articular se prinde pe circumferina epifizei distale a radiusului i pe prile ventrale i dorsale neacoperite de cartilajul articular ale oaselor din primul ir al carpului.

Destul de dens, capsula prezint i ligamente de ntrire volare, dorsale i colaterale. Micrile n articulaia radiocarpian se fac n jurul unui ax antero-posterior ce trece prin capul osului mare abducia radial i ulnarde asemenea n jurul a dou axe transversale ce trec prin osul mare, pentru flexia dorsal Articulaia mediocarpian este o diartroz planiform cu micri reduse de alunecarentre rndul proximal i cel distal al oaselor carpiene, avnd o cavitate articular unic, ce emite prelungiri ntre oasele care particip la formarea articulaiei.

Fiecare os este legat de osul vecin prin ligamente intercarpiene interosoase, iar osul pisiform de crligul articulatiile corpului uman hamat printr-un ligament special lig.

Capsula articulaiei mediocarpiene mai este ntrit de ligamentele intercarpiene palmare i dorsale.

diclofenac unguent

Articulaiile carpometacarpiene i intermetacarpiene. Prima articulaie se formeaz ntre oasele rndului distal al carpului i bazele oaselor metacarpiene. Dintre ele patru II-V fac parte din categoria articulaiilor plane, cu capsulele foarte ntinse. Aceste articulaii sunt ntrite de ligamentele palmare i dorsale.

unguent din articulația genunchiului

Prima articulaie carpometacarpian ntre trapez i baza primului os metacarpian este n a. Ea ngduie s apropiem degetul mare de arttor, s-l deprtm de el, s aducem degetul mare n faa tuturor celorlalte, s facem cu el micri circulare. Articulaiile intermetacarpiene se gsesc ntre bazele oaselor carpiene II-V- capsula lor este comun cu capsula articulaiilor carpometacarpiene i este consolidat de ligamentele dorsale i palmare ligg.

Exist de asemenea ligamente metacarpiene interosoase care se afl n interiorul articulaiilor i unesc feele oaselor metacarpiene contactante.

Managementul si organizarea servicilor de sanatate Articulatiile corpului uman Prin articulatie intelegem legatura dintre doua sau mai multe oase, prin intermediul unui aparat fibros si ligamentar. Dupa definitia data de Testut, articulatia este Mun ansamblu de parti moi si dure, prin care se unesc doua sau mai multe oase vecine'. Anatomia studiaza articulatiile in capitolul de artrologie sau sindesmologie. Studiul articulatiilor prezinta importanta atit pentru anatomisti, cit si pentru fiziologi si chirurgi; pentru fiziologii, da­torita rolului mecanic important al articulatiilor, pentru chi­rurgi, in rezolvarea interventiilor chirurgicale in afectiuni cu sediu articular.

Articulaiile metacarpofalangiene se realizeaz ntre suprafaa articular convex a capului metacarpienelor i suprafaa articular concav a bazei falangelor proximale. Capsula este fixat i foarte subire pe faa dorsal.

Ea este ntrit de ligamentele colaterale, dou pentru fiecare articulaie lateral i medial. Pe faa palmar, ntre metacarpienele II-V, articulaiile metacarpofalangiene sunt unite ntre ele prin ligamentele metacarpiene transverse profunde, care fuzioneaz cu tecile tendoanelor muchilor flexori i cu capsulele articulare, fiind ancorate i pe ligamentele colaterale.

Articulaiile metacarpofalangiene au form sferic, ns micrile n jurul axului vertical sunt excluse n ele datorit aparatului ligamentar. Aa dar, micrile sunt de flexie-extensie i abducie-adducie. Articulaiile interfalangiene ale minii sunt alctuite de legturile dintre falangele mijlocii i cele terminale sau unghiale. Sunt toate diartroze trohleare ginglimuri purecapetele cum să scapi de durere în articulațiile genunchiului avnd nfiarea unor trohlee, iar bazele prezentnd caviti articulatiile corpului uman cu o dung anteroposterioar proeminent.

Micrile care se pot efectua sunt: flexia i extensia n jurul unor axe transversale. Articulaiile i jonciunile centurii pelviene Articulaiile articulatiile corpului uman sunt reprezentate de articulaiile sacroiliace dintre oasele coxale i sacrum, situate posterior i simfiza pubian situat anterior.

Articulaia sacroiliac este o articulaie plan semimobil ntre suprafeele auriculare ale oaselor sacru i iliac, acoperite cu un cartilaj fibros. Capsula articular, foarte strns, anterior este ntrit de ligamentele sacroiliace ventrale, iar posterior de ligamentele sacroiliace interosoase, care-s acoperite de ligamentele sacroiliace dorsale.

Din spate bazinul este ntrit de ligamente, ce pornesc de la prile laterale ale sacrului spre tuberozitatea ischiatic ligamentul sacratuberal tratamentul ligamentelor durerii de genunchi spina sa ligamentul sacrospinal. Aceste ligamente particip la formarea pereilor infero-laterali ai bazinului i mpreun cu incizurile ischiadice mrginesc orificiile ischiadice mare i mic.

Ligamentul iliolumbal leag apofizele costale ale vertebrelor L cu treimea posterioar a crestei iliace intregind peretele posterior al bazinului. Gaura obturatoare este de asemenea nchis cu un ligament, numit membrana obturatorie. Simfiza pubian este o hemiartroz care unete anterior oasele pubiene. Deasupra i dedesubtul discului interpubian se evideniaz cte un ligament lig. Articulaiile Oasele scheletului sunt unite prin articulaii. Dei este necesar o articulare solid, n acelai timp, unele oase trebuie s fie capabile de mobilitate unul n raport cu cellalt.

boli ale articulațiilor genunchiului uman

Aceste articulaii ne permit o gam variat de micri i fac din schelet un sistem foarte mobil. Articulaiile sunt mparite n dou categorii principale mobile sau sinoviale i fixe sau fibroase. Articulaiile sinoviale permit o gam larg de micri i sunt delimitate de un nveli numit sinovial.

Mobilitatea articulaiilor fibroase este limitat articulatiile corpului uman articulatiile corpului uman esutului fibros. Pe lng aceste dou tipuri, unele articulaii ale articulatiile corpului uman se formeaz ntre os i cartilaj.

Deoarece cartilajul este foarte flexibil, el permite un grad deosebit de micare n absena unei membrane sinoviale. Articulaiile dintre coaste i stern sunt exemple de articulaii cartilaginoase. Articulaii sinoviale Articulaiile sinoviale pot fi, la rndul lor, mprite n funcie de kireçlenmeye iyi gelen hareketler micrii pe care o pot efectua.

Articulaiile cotului i ale genunchiuiui permit micri de flexie i de extensie; articulaiile semimobile permit micri laterale n toate direciile, deoarece suprafeele articulare sunt aplatizate sau uor curbate. Exemple de articulaii semimobile se gsesc la nivelul coloanei vertebrale, oasele pumnului i oasele tarsiene. Articulaiile pivotante de la baza craniului i cea a cotului ntre humerus i uln sunt tipuri speciale de articulaii n balama care se mic n jurul unui pivot.

Articulaia pivotant a gtului permite micrile de rotaie ale capului, iar cea a cotului asigur rotaia antebraului, fcnd posibile micri cum ar fi rsucirea unei chei sau a unei urubelnie. Articulaiile care sunt mobile n toate direciile, cum ar fi cele ale oldului i umrului, sunt denumite articulaii cu suprafee sferice.

articulatiile corpului uman

Articulaiile degetelor sunt articulaii tipice n balama. Extremitile osoase sunt acoperite cu un material denumit cartilaj articular. Aceasta menine poziia articulaiei, prevenind orice micare anormal. Acesta este un strat de esut care, uneori, are doar grosimea unei singure celule care formeaz lichidul sinovial, ce permite micarea i reducerea frecrii.

Ea nu este absolut necesar pentru funcionarea normal a articulaiei i n anumite condiii membrana sinovial este afectat.

Prin articulaţie înţelegem legătura dintre două sau mai multe oase, prin intermediul unui aparat fibros şi ligamentar. După definiţia dată de Testut, articulaţia este un ansamblu de părţi moi şi dure, prin care se unesc două sau mai multe oase vecine". Anatomia studiază articulaţiile în capitolul de artrologie sau sindesmologie. Studiul articulaţiilor prezintă importanţă atît pentru anatomişti, cît şi pentru fiziologi şi chirurgi; pentru fiziologii, datorită rolului mecanic important al articulaţiilor, pentru chirurgi, în rezolvarea intervenţiilor chirurgicale în afecţiuni cu sediu articular.

Articulaia genunchiului Articulaia genunchiului este o structur n balama. Extremitatea inferioar a femurului este rotunjita pentru a permite o optima conexiune cu extremitatea superioar. Suprafeele oaselor sunt acoperite cu cartilaje. Pentru a permite stabilitatea i flexibilitatea micrilor n particular se gsesc dou pri cartilaginoase.

  • ARTICULATIILE CORPULUI UMAN Ce sunt - Euro Nutritie Form | Facebook
  • Sistemul articular | Anatomie si fiziologie
  • Sinartrozele Sunt articulatii imobile ale caror suprafete osoase sunt aprope in contact iar intre elementele scheletice exista un tesut conjunctiv fibros sau cartilaginos: 1.
  • Asimetria tratamentului articulațiilor șoldului
  • Aceste suprafete articulare vor fi acoperite de cartilaj articular, acest cartilaj fiind unul de tip hialin, cu aspect neted, lucios.
  • Artroza articulațiilor mici decât a trata
  • Articulatiile corpului uman

Acestea sunt poriunile care sufer leziuni n activiti sportive i pot nsemna intervenie chirurgical. Suprafeele articulatiile corpului uman sunt lubrifiate cu lichid sinovial pentru a asigura micrile articulaiei. Exist, de asemenea, un lichid numit burse sinoviale, parte din articulaie i are o protecie mpotriva ocurilor severe.

durere în articulațiile umărului de la antrenament

Forta i stabilitatea sunt asigurate de nite benzi fibroase denumite ligamente. Far a mpiedica micarea genunchiului, aceste ligamente sunt dispuse pe ambele pri i n interiorul articulaiei, meninndu-i poziia.

Articulatiile Corpului Uman

Micrile articulaiei genunchiului sunt determinate de muchii coapsei. Muchii anteriori determin extensia articulaiei l trag nainte i cei posteriori fac flexia l trag napoi.

guta si remedii

Inseria acestor muchi se afl pe oasele bazinului i pe femur. La extremitatea inferioar, aceti muchi se unesc pritr-un tendon fibros, care se prinde pe tibie, trecnd peste articulaia genunchiului.

Pentru prevenirea frecrii dintre articulaie i tendon n timpul micrii, la acest nivel exist un os inclus n grosimea tendonului, denumit rotula patelaneataat de restul articulaiei genunchiului. Ea are micri n sus i n jos raportat la extremitatea inferioar a femurului ce se gasete n cavitatea articular i este lubrifiat de lichidul sinovial. Exist, de asemenea, nc dou burse cu rol de absorbie a ocurilor.

Genunchiul este important in mod special la locomoie.

durere în articulațiile umărului ce este

Cu fiecare pas, el se ndoaie, permind micarea nainte a gambei fr a atinge pmntul altfel piciorul ar avea o micare exterioar datorit tracionrii pelvisului. Dup aceea, are loc extensia genunchiului i piciorul este adus pe pmnt prin micari ale articulaiei oldului.

Articulaiile fibroase Articulaiile fibroase le includ pe cele ale coloanei vertebrate, sacrului, craniului i unele din articulaiile gleznei i pelvisului.

Aceste articulaii nu au sinovial; oasele sunt unite printr-un esut fibros dens, care nu permite dect micri limitate sau nici un tip de micare. Articulaiile coloanei vertebrate reprezint o excepie, fiind destul de flexibil pentru a permite un anumit grad de mobilitate, n acelai timp mentinandu-i rolul de susinere al acesteia.