Intensitatea transpiratiei la plante,

Stomate și transpirație pe plante Solul, planta și atmosfera constituie un sistem continuu, în care solul oferă o ancoră mecanică plantelor, pe lângă stocarea apei și a oxigenului pe care rădăcinile le absorb.

Din cantitatea de apă existentă în sol, cea mai mare parte se consumă în procesul de transpiraţie a plantelor. De aceea este foarte important să se găsească metodele şi mijloacele care pot contribui la reducerea consumului de apă prin transpiraţia plantelor. Sursa de energie pentru transpiraţia plantelor este aceeaşi, valabilă pentru tot ce mişcă pe Terra, adică energia solară.

• Ivanov si M.
• Stomate și transpirație pe plante
• Transpirație (plante) - Wikipedia
• Daca se acumuleaza in mediul intern, pot deveni periculoase.
• Осведомился Хилвар, и в голосе у него явственно прозвучала ревнивая нотка хозяина.
• FACTORII CARE INFLUENTEAZA TRANSPIRATIA LA PLANTE
• Примерно в трех футах от пола по всему фасаду сооружения шла прозрачная панель.
• CÂTĂ APĂ PIERDE SOLUL prin transpiraţia plantelor? | Revista Ferma

Evaporarea la suprafaţă vs. Frunzele comunică cu atmosfera prin organe speciale numite stomate. Acestea sunt constituite din celule modificate, care au capacitatea de a comanda închiderea şi deschiderea orificiului special al stomatelor, numit ostiolă. Plantele mai pot comunica cu atmosfera şi prin intensitatea transpiratiei la plante, care este prezentă în special la frunzele tinere.

Meniu de navigare

Prezenţa luminii influenţează deschiderea stomatelor, ca urmare a procesului de hidroliză a glucidelor cu molecula mare. O frunză de floarea-soarelui, de exemplu, are 13 milioane de stomate. Transpiraţia prin stomate se desfăşoară în două etape: - mai întâi are loc evaporarea apei din celule în spaţiile intracelulare; - apoi are loc difuzarea vaporilor de apă, prin ostiole, în atmosferă. Eliminarea apei din frunze creează o presiune negativă depresiune în vasele lemnoase, prin care se determină absorbţia sevei brute din sol şi circulaţia ei până la nivelul frunzelor pompă aspiratoare.

Radiaţiile albastru-violete cresc de 1,5 ori transpiraţia faţă de cele roşii-galbene.

Dintre factorii interni,influenta marcanta exercita:numarul de stomate,gradul lor de deschidere,pozitia stomatelor si unele caracteristici morfologice ale frunzelor.

Ca factori interni se au în vedere: - Numărul şi poziţia stomatelor: transpiraţia creşte proporţional cu numărul şi scade când stomatele se găsesc în adâncitura mezofilului. Ce se întâmplă cu plantele când se veştejesc?

Veştejirea plantelor are loc când cantitatea de apă pierdută prin transpiraţie depăşeşte capacitatea sistemului radicular de a reface acest deficit.

Spre seară şi noaptea plantele îşi revin.

În timpul procesului de veştejire în plante: - scade cantitatea de glucide din frunze, deoarece se reduce fotosinteza; - creşte cantitatea de zaharoză pe seama polizaharidelor extrase din frunzele inferioare; - creşte cantitatea de monozaharide pe baza hidrolizării zaharozei.

După o veştejire plantele rezistă mai bine la secetă se călescdar cu consecinţe în scăderea nivelului recoltelor. Pe tratamentul articulațiilor criocâmbere secetos, când solul conţine puţină apă, care este reţinută cu forţe sporite de sol, plantele îşi amplifică forţa de contrasucţiune prin creşterea forţei de sugere provocată de transpiraţie şi sporirea energiei radiculelor, precum şi prin creşterea forţei osmotice.

Fermierii pot alege o structură de culturi adecvată zonei în care lucrează şi printr-o tehnologie de cultură corectă pot realiza producţii satisfăcătoare şi în anii dificili din punct de vedere climatic. El este influenţat de randamentul fotosintezei, de mărimea suprafeţei foliare indicele foliarde durata perioadei de vegetaţie şi de rezerva de apă din sol.

Indicele foliar ne arată mărimea suprafeţei frunzelor faţă de suprafaţa de teren ocupată.

El este 3, la grâu, 12 la porumb, la sfecla de zahăr etc. Coeficientul de transpiraţie este foarte variabil la diferitele specii de intensitatea transpiratiei la plante la mei, la porumb, la sfecla de zahăr, la grâu, la floarea-soarelui etc. Adică, pentru a se forma 1 kg de substanţă uscată la floarea-soarelui, se consumă kg de apă.

Excreția la plante

Coeficientul de transpiraţie la culturile nefertilizate este de 1, ori mai mare decât la cele fertilizate tabel. Agricultorii sunt interesaţi de reducerea transpiraţiei în condiţiile anilor secetoşi, când rezerva apei din sol este limitată şi se doreşte ca şi în asemenea condiţii să se obţină recolte satisfăcătoare. Grâul, deşi are coeficientul defiind cultură de toamnă, poate ajunge la maturitate înainte de apariţia arşiţei, folosind rezerva de apă din sol acumulată în perioada de iarnă.

Anunturi agricole

De exemplu, la porumb întâlnim hibrizi din grupa FAOdar şi din grupelecu perioada de vegetaţie mai lungă cu de zile. De urmărit prezenţa potasiului K în sol, deoarece acesta măreşte forţa de reţinere a apei de către protoplasma celulelor şi are capacitatea de a participa la închiderea stomatelor.

În acelaşi timp, să se evite excesul de azot Ncare determină creşterea suprafeţei foliare şi implicit creşterea transpiraţiei. De exemplu, porumbul la densitatea de Un articol publicat în revista Ferma nr.